Conexiuni bizare: ministrul Vladescu si afacerile lui Liviu Luca in Irak

Sebastian Vladescu a ajuns ministru datorita relatiilor sale de afaceri cu Liviu Luca, sindicalistul propulsandu-l anterior in consiliile de administratie de la Petrom Service si Upetrom 1 Mai Ploiesti.

Ministerul Finantelor Publice a fost acuzat ca a sters datoria publica a Irakului catre statul roman, in vreme ce firmele romanesti care au participat la programul „petrol contra hrana”, printre care si Upetrom, ca au mituit guvernul irakian pentru a obtine contracte.

In luna august a anului trecut, cand a fost numit in locul lui Ionut Popescu la sefia Ministerului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu parea un specialist cu intentii laudabile, ba chiar o solutie eficienta pentru MFP. Inca de la bun inceput, s-a evidentiat in scandalul stergerii datoriilor de peste doua miliarde de dolari ale Irakului catre Romania. Au urmat apoi planurile de remodificare a Codului Fiscal, culminand cu ineptia, retractata in ultimul moment, de interzicere a deconturilor bonurilor de benzina sau de taxi. Toate aceste balbe penibile au acreditat ideea ca Vladescu a fost introdus in Guvern „pe pile” si nu pe baza competentei profesionale. De altfel, actualul ministru a mai fost secretar de stat la Ministerul Industriilor (ianuarie – iunie 1997) si la finante (ianuarie – decembrie 2000), fiind dupa toate probabilitatile unul din cei 15.000 de specialisti ai Conventiei Democrate. O privire atenta in CV-ul ministrului acopera deplin ipoteza „pilelor”, iar in subsidiar dezvaluie o serie de conexiuni halucinante, dar lamuritoare pentru actualul context al disputelor publice.

Premierul Tariceanu vrea fir scurt cu Justitia

Tariceanu isi doreste ca Parchetele sa fie obligate prin lege sa anunte institutiile statului cand incep urmarirea penala impotriva unui demnitar

Premierul Calin Popescu-Tariceanu a propus sambata adoptarea unui proiect de lege care sa oblige Parchetele sa informeze institutiile statului in cazul inceperii urmaririi penale impotriva unor demnitari. In plus, legea ar urma sa-i oblige pe demnitari sa anunte public atunci cand sunt subiectul unei urmariri penale. „Unde este granita dintre informare si influentare sau imixtiune? Simpla comunicare poate fi perceputa ca un act politic? Ce inseamna relatia dintre guvern si Ministerul Public stabilita prin Legea raspunderii ministeriale?”, s-a intrebat retoric premierul, la o sedinta a femeilor liberale. El a propus lansarea unei dezbateri publice pe aceasta tema, astfel incat relatia dintre executiv si justitie sa nu poata fi una controversata, cele doua puteri trebuind, in opinia sa, sa colaboreze si sa comunice. „Trebuie lamurite si definite exact situatiile de necesara informare. Va dau un simplu exemplu, cea mai simpla comunicare intre justitie si executiv este privita cu suspiciune”, a explicat Tariceanu. El a mai spus ca orice presiune exercitata asupra unui magistrat trebuie adusa la cunostinta CSM. Premierul a subliniat si ca trebuie lamurite cazurile de urmarire penala a demnitarilor. In opinia sa, trebuie introdusa o exceptie de la obligatia de confidentialitate din partea Parchetelor, prin care acestea sa poata informa institutiile statului in cazul inceperii urmaririi penale asupra unui demnitar. El a precizat ca doreste toate acestea pentru a se pune lucrurile in ordine si pentru a indeparta suspiciunile cu privire la acuzele de imixtiune a executivului in zona justitiei. „Cred profund in separatia puterilor in stat, dar nu cred ca exista in stat o superputere, care nu trebuie sa aiba niciun fel de comunicare cu celelalte puteri”, a apreciat Tariceanu.

Cum se scutura Tariceanu de tinicheaua Patriciu

In curand, premierul nu va mai fi nevoit sa-si foloseasca secretara ca paravan pentru intalniri conspirative cu oameni de afaceri cercetati penal. Ministrul Justitiei nu va mai trebui sa faca pe niznaiul. Blonda de la Cotroceni nu va mai impresiona decat coafezele cu dezvaluirile ei despre grupurile de interese din jurul Guvernului.

Presedintele va plange in pumni cand procurorii vor da raportul direct la Palatul Victoria, pentru fiecare ministru anchetat.

Purtat pe aripile adoratiei, intaiul barbat al PNL, Calin Popescu Tariceanu, s-a ridicat, in fata femeilor liberale, sa puna capat speculatiilor privind interventia sa in cazul Dinu Patriciu. Cum? Elaborand un set de legi care sa reglementeze relatiile Justitiei cu Executivul si cu celelalte puteri ale statului.

Constitutia, statutul magistratilor, legea de functionare si organizare a Consiliului Superior al Magistraturii si cea a raspunderii ministeriale sunt insuficiente, in opinia lui Tariceanu, ofensat de statutul de „superputere” pe care si-l aroga Justitia. Cuvantul–cheie: comunicare. Aceasta nu ar fi in regula.

Premierul Tariceanu il apara pe Patriciu in plin litigiu international cu statul roman

Prietenia premierului Tariceanu cu Patriciu pune statul roman intr-o situatie delicata la Washington. In litigiul deschis de The Rompetrol Group (Olanda) la Banca Mondiala, statul roman este reprezentant de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, condus de liberalul Sebastian Vladescu.

Procesul de la Washington este decisiv si pentru mersul anchetei de acasa, in care Dinu Patriciu este acuzat de inselaciune, evaziune fiscala si de manipularea pietei bursiere.

Pe langa faptul ca isi plateste din greu aparatori redutabili, Patriciu il mai are ca „aparator” (in)voluntar pe premier.

Acum doua luni si jumatate, Tariceanu facea, in plina disputa, o declaratie impotriva statului si pro Patriciu : « o situatie de abuz », astfel numea premierul retinerea lui Patriciu.

Valul de „prospaturi” al lui Nicolaescu – baieti vechi, strans uniti prin legaturi de afaceri si pile

Intre unii dintre directorii interimari de spitale sau sefi ai unor institutii si oficiali din sistemul sanitar exista legaturi vechi de ani de zile. Prietenia care ii leaga pe acestia este ca un fel de fratie a inelelor.

In anii 1997-2000, cativa dintre cei care s-au reintors in Sanatate au ocupat functii de conducere in ministerul de resort. Printre acestia se numara Mircea Popa, in prezent consilier al ministrului pe probleme de sanatate publica, fost director general in guvernarea CDR la Directia de Sanatate Publica; Florin Sologiuc, in prezent directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate (INCDS), unitate care se ocupa printre altele cu validarea raportarilor spitalelor care sunt platite in sistem DRG (plata pe caz rezolvat); Cristian Vladescu, actualmente presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), care in perioada `97-`98 a fost directorul Directiei de reforma din MS, secondat pe atunci de Silviu Radulescu, devenit apoi expert medical la reprezentanta Bancii Mondiale la Bucuresti si care, vineri, a fost numit director interimar la Spitalul Universitar de Urgenta.

Vladescu, Tariceanu, Imre – parteneri de afaceri

Miza pretului minim la tigari

Insistenta cu care ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, sustine interesele companiei producatoare de tigari Philip Morris nu pare a fi intamplatoare. In urma cu cativa ani Vladescu s-a aflat sub contract cu Philip Morris, de unde a incasat sume importante in schimbul consultantei financiare acordate acestei companii. Colaborarea lui Vladescu cu Philip Morris s-a derulat prin intermediul firmei PVB Euroconsulting SRL, unde ministrul detine si acum pachetul majoritar de actiuni. In PVB Euroconsulting SRL Vladescu l-a avut ca asociat chiar pe actualul premier, Calin Popescu Tariceanu. Tariceanu a iesit din firma in martie 2003, dar din informatiile pe care le detinem reiese ca a fost si el implicat in colaborarea cu Philip Morris.

Vladescu, ministrul finantelor, a exportat arme in Africa

Pana sa ajunga ministru al finantelor, Sebastian Vladescu a jonglat, ca om de afaceri, cu domenii de activitate dintre cele mai diverse, de la medicina si computere pana la consultanta si constructii. Ce se stie mai putin despre businessmanul Vladescu este ca s-a bagat chiar si in afaceri cu armament. Din postura de actionar la o companie strategica, Vladescu a exportat arme in Africa si s-a asociat cu personaje din preajma fostei Securitati.

Cand a fost numit ministru al finantelor in guvernul Tariceanu, Vladescu a scris in declaratia de avere ca este actionar la firma Boss Exim Trading Group SRL. Conform datelor oferite de site-ul Ministerului Finantelor, obiectul de activitate al firmei este comertul cu ridicata. Societatea a fost infiintata in 1998 de trei actionari: Bogdan Ceauselu, Otto Breuer si Sebastian Vladescu, iar omul-cheie, angajat de cei trei sa se ocupe de tranzactiile firmei, era Adrian Ghita. Ce nu apare pe site-ul Finantelor este ca Boss Exim Trading Group se ocupa de comertul cu armament, ca Otto Breuer este general in rezerva si omul care, ca adjunct al Centralei Canalului Dunare-Marea Neagra, a fost un personaj de incredere al fostului regim, si ca Adrian Ghita este fost angajat al companiei de armament Romtehnica si fiul generalului in rezerva Grigore Ghita, condamnat pentru masacrul de la Otopeni din 1989.

Un santaj in plus la magistrati

Odata puse la lucru, noile legi ale Justitiei incep sa-si arate carentele: nu reusesc sa rupa, in totalitate, legaturile magistratilor cu serviciile secrete, prezente si trecute.

A avea un corp de magistrati fara nici o legatura cu serviciile secrete e un deziderat legitim, perfect logic, si e uimitor ca, vreme de cincisprezece ani, nimeni nu s-a gindit la el. Din momentul in care un judecator este recrutat, el intra automat intr-o anume ierarhie careia trebuie sa i se supuna, alta decit legea pe care e chemat sa o aplice.

Monica Macovei a introdus primele interdictii in acest sens, insa maniera in care a facut-o aduce destule frustrari: scopul dorit este doar partial atins. Si nu e atins tocmai in zona celor care tin acum in miini friiele Justitiei.

Potrivit noilor reglementari, exista trei tipuri de declaratii pe proprie raspundere pe care magistratii le au de facut. Doua trebuie sa le faca toti judecatorii si procurorii, iar una, doar cei care aspira la functii de conducere sau candideaza pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Prima carenta: nici una dintre aceste declaratii nu este publica.

Ministri „Petrol contra spaga” in guvernele PSD si D.A.

Dan Ioan Popescu a nasit un contract pentru care justitia SUA a constatat ca s-a dat mita, iar Sebastian Vladescu a fost implicat in una dintre firmele de pe lista neagra

Conexiunile romanesti ale scandalului „Petrol contra hrana” se intind in guvernele Nastase si Tariceanu. Dan Ioan Popescu (fost ministru al economiei) a fost promotorul unui contract ajuns acum pe lista ONU si in justitia americana pentru dare de mita in Irak, in timp ce Sebastian Vladescu, actual ministru de finante, a fost implicat intr-o companie acuzata de raportori ca a mituit oficiali de la Bagdad.

Micile Secrete: Vladescu, Tariceanu si Petrolul

In ianuarie 1997, Sebastian Vladescu este cooptat printre “specialistii” Conventiei Democrate si este numit secretar de stat la Ministerul Industriei si Comertului, condus de Calin Popescu Tariceanu, care il desemneaza ca reprezentant al acestui minister in negocierile cu FMI si Banca Mondiala. Dupa sase luni insa, ca urmare a scandalului de presa izbucnit in urma includerii pe lista celor 17 societati falimentare, propuse spre lichidare, a unei societati profitabile (Romvag SA Caracal), Vladescu este destituit din functie si numit pe postul de consilier al ministrului Tariceanu. De asemenea, el mai primeste si un post la Eximbank (februarie – august 1997), in Comisia interministeriala de garantii pentru credite. In ianuarie 1998, el migreaza la Ministerul Finantelor unde ocupa, pentru patru luni, functia de consilier al ministrului. In octombrie 1999, dupa o pauza de un an si jumatate, timp in care s-a ingrijit constiincios de afacerile sale, Vladescu revine in ministerul condus de Remes, pe postul de consilier al ministrului.