De ce cad capete in scandaluri Phare: un miliard de euro pe an

Pentru prima oara, Romania va avea repartizate fonduri nerambursabile de un miliard de euro pe an. Pentru perioada 2004-2006, UE aloca trei miliarde de euro. Nu e de mirare ca luptele se intetesc in interior, cu bataie lunga: cine va controla miliardul de euro alocat anual?Capul ministrului Hildegard Puwak a cazut in urma dezvaluirilor presei cu privire la proiectele castigate de familie. Locul sau a fost luat de Vasile Puscas, fost negociator-sef in relatiile cu Uniunea Europeana. Aparent simpla, ecuatia gestionarilor de fonduri Phare implica si termeni mai putin cunoscuti. In vara, restructurarea Guvernului a lasat fara paine un minister care impartea milioane de euro, de la UE sau numai de la buget. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei il avea ca responsabil principal peste programe pe Mihai David, secretar de stat. Poate nu e de ignorat ca David a fost propus ca mana dreapta a ministrului integrarii europene. Hildegard Puwak a refuzat si chiar a avut o disputa oficiala cu fostul secretar de stat. La nici o luna, Puwak demisiona „de bunavoie”. Nici scandalul de la Busteni nu este intamplator. El a plecat de la o plangere formulata cu luni inainte, dar fitilul a fost aprins intr-un moment special ales. si in urma acestui scandal a mai cazut un cap, pe care nimeni nu-l mai vedea afara din Guvern: al secretarului general al Guvernului (SGG), serban Mihailescu. Acuzat in afacerea deturnarii a cinci milioane de euro, fostul SGG a fost inlocuit de Eugen Bejinariu, fostul director al RAPPS (Regia Administrarii Patrimoniului Protocolului de Stat). Noii sefi ai fondurilor Phare stau pe un munte de bani, trei miliarde de euro in trei ani.

Legea lui Omu

In afacerea “Busteni” s-a vorbit permanent de doua proiecte. Unul, al omului de afaceri Octavian Ionescu, intitulat generic “Valea Cerbului”, si cel de-al doilea, “Calinderu”, sustinut de guvern. Cele doua proiecte vorbesc de doua zone geografice apropiate, dar clar distincte.

In afacerea “Busteni” s-a vorbit permanent de doua proiecte. Unul, al omului de afaceri Octavian Ionescu, intitulat generic “Valea Cerbului”, si cel de-al doilea, “Calinderu”, sustinut de guvern. Cele doua proiecte vorbesc de doua zone geografice apropiate, dar clar distincte. In timp ce oamenii puterii sustin ca Uniunea Europeana a agreat in final, doar proiectul “Calinderu”, Evenimentul zilei va prezinta, in exclusivitate, documente care demonstreaza contrariul. Singurul proiect aprobat prin lege este, de fapt, “Valea Cerbului”. Adica exact afacerea sustinuta de Octavian Ionescu. Cum vor justifica autoritatile alocarea a milioane de euro catre un alt proiect decit cel aprobat prin lege ramine un mister. Toate avizele speciale, aprobarile si derogarile pe care le invoca presedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, ex-secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu, seful Corpului de Control al Guvernului, Victor Ponta si, chiar, reprezentantul UE in Romania, Jonathan Scheele, nu fac doi bani cit timp legea prevede finantarea proiectului lui Octavian Ionescu.

Microsoft dezvaluie Rusiei si tarilor membre NATO codul sursa al sistemului de operare Window

Compania Microsoft a anuntat saptamana trecuta ca va dezvalui codul sursa guvernelor, pentru a le ajuta sa-si protejeze software-rele folosite pentru gestionarea datelor personale, taxelor, dar si pentru asigurarea sigurantei nationale. Potrivit afirmatiei directorului executiv al biroului Microsoft din Moscova, Rusia este prima tara care a incheiat o asemenea intelegere cu Microsoft, dar nu va fi si singura. Inscriindu-se in Programul de Securitate guvernamentala al companiei Microsoft, Rusia, dar si celelalte state care vor adera la program, vor putea sa-si transpuna tehnologia pe platforma Windows a companiei Microsoft, sa o adapteze nevoilor proprii si sa-i testeze capacitatea de aparare impotriva hackerilor. Rusia, mult timp considerata una dintre cele mai „secretoase“ tari din lume, va primi in luna februarie prima parte a codului, desi nu este inca foarte clar la ce proiecte va fi folosit acesta. Compilat in limbaj electronic, codul va fi folositor pentru mai mult de 60 de guverne si agentii din intreaga lume, incluzand si NATO.

O firma germana se judeca cu statul roman pentru o paguba de cateva milioane de marci

Trei persoane au facut arest degeaba

Demersul jurnalistic al ziarului nostru, care are ca subiect unele aspecte din activitatea capitanului Grigore Pesterau, din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Constanta nu are ca principala tinta conducerea Ministerului de Interne. Scopul acestui amplu material-ancheta este sa aduca in atentia noii conduceri abuzurile unui politist, care, din pacate, a reusit sa jongleze in conjuncturile create de schimbarile de dupa 2000 si sa revina intr-o functie din care vechea conducere l-a schimbat pentru grave abuzuri in activitate. Din pacate, actuala conducere a MI este pe punctul sa-si asume reabilitarea capitanului Grigore Pesterau fara sa cunoasca trecutul acestuia. Este adevarat ca decizia nu s-a luat la varf si a fost de competenta conducerii IJP Constanta, dar tocmai de aceea am crezut de cuviinta sa readucem in atentia opiniei publice o parte din activitatea capitanului Grigore Pesterau, care, spre surprinderea tuturor, are continuitate pana in prezent. Iata ca la zece luni de la inaintarea cauzei penale in care este implicat politistul in cauza la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie nu exista nici un raspuns in acest dosar, mai mult capitanul Grigore Pesterau a fost reabilitat, situatie de nepermis pentru o institutie ca Ministerul de Interne.

Pesterau se intoarce

Capitanul Grigore Pesterau a fost reangajat la IJP Constanta * El fusese demis si anchetat din ordinul fostului ministru Dudu Ionescu pentru coruptie * Faptele savarsite de Pesterau „vin manusa” pentru preocuparile actuale de la varful MI * Acum doi ani, dezvaluirile fulminante din ZIUA au contribuit decisiv la demascarea si demiterea lui Pesterau * Serialul din ZIUA va scoate la iveala fapte incredibile, pentru care tripleta Rus-Zaharia-Ardelean inchide ochii.

Un vames a fost condamnat pentru o neglijenta in serviciu comisa in timp ce era in concediu

Nicoleta Bulgaru

Nicoleta Bulgaru

La sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, un complet al Judecatoriei Constanta, prezidat de judecatoarea Monica Tanase, a emis sentinta penala nr. 2282/28.11.2002, prin care patru vamesi angajati ai Vamii Port Constanta au fost condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru neglijenta in serviciu. Sentinta judecatoarei constantene a fost data in baza rechizitoriului intocmit de procuroarea Nicoleta Bulgaru de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. In acelasi dosar au mai fost condamnati alti doi inculpati, oameni de afaceri, dar de aceasta data la inchisoare cu executare. Distractia este ca, pe parcursul judecatii, altii trei inculpati, care au fost arestati preventiv, in final au fost achitati de instanta constanteana. Latura kafkiana a intregii afaceri ne este insa relevata de povestea unuia dintre vamesii condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare, Nicolae Naziru, care, in ziua in care a avut loc infractiunea, era in concediu de odihna. De acest aspect nu au tinut cont insa nici judecatoarea, nici procuroarea si nici ofiterul care a avut dosarul in lucru la politie, mai vechea noastra cunostinta, capitanul Grigore Pesterau. Explicatia acestei „omisiuni” este destul de limpede, cel care il inlocuise pe vamesul plecat in concediu si in al carui serviciu se petrecuse contrabanda era nimeni altul decat Mihai Stanciu, fratele Anisoarei Carutasu, fosta directoare a Directiei Regionale Vamale Port Constanta.

De-a v-ati-ascunselea printre containere

Insa acesta nu este singurul lucru straniu din rechizitoriul intocmit de procuroarea Nicoleta Bulgaru, in urma cercetarilor efectuate de capitanul Pesterau. Dar sa urmarim filmul actiunii. De fapt, contrabanda a constat in introducerea pe teritoriul romanesc a unui transport de cafea verde si cafea solubila in baza unor documente cu care mai fusesera introduse legal alte containere apartinand unei firme constantene. Astfel, pe 9 februarie 1998, au fost scoase din portul Constanta, pe la Poarta nr. 6, doua containere, in rechizitoriu procuroarea Bulgaru retinand faptul ca operatiunea a fost efectuata de lucratorul vamal Nicolae Naziru, fara sa tina cont ca, la acea data, vamesul nostru era in concediu de odihna. Totul a fost evidentiat si in Registrul de evidenta a mijloacelor de transport. Actele aratau clar ca marfurile care faceau obiectul declaratiei vamale iesisera de fapt din port cu alte containere decat cele mentionate si alta data, avand acelasi tip de marfa (ness Amigo) si aceeasi cantitate cu cele sustrase de la vamuire pe 9 februarie ’98. Dupa inceperea cercetarilor, Naziru da doua declaratii. Una doar in fata procurorului, iar cea de-a doua in prezenta avocatului sau si a capitanului Pesterau. In mod ciudat, la dosar apare doar o singura declaratie, cea de-a doua. In declaratiile, sale Naziru a facut referire la trei containere care au iesit cu documente de tranzit in regula pe 10 ianuarie 1998 si, respectiv, pe 12 ianuarie 1998, mentionand ca documentele prezentate de declarantul vamal la control au fost in concordanta cu marfa din containere. In acest sens, Nicolae Naziru a adus si o copie din Registrul de evidenta a mijloacelor auto din care reiesea clar adevarul. In schimb, in rechizitoriu, Nicoleta Bulgaru retine ca vamesul a dat liber unui alt container cu cafea solubila. Confuzie sau rea-credinta? De fapt, acelasi container cu cafea solubila se regaseste si mai incolo in rechizitoriu, procurorul afirmand ca acesta a iesit si pe 9 februarie, prin acelasi punct vamal (n.r. – Poarta 6), fiind controlat tot de Naziru, care, asa cum am aratat, nu era la munca, ci in concediu de odihna, la acea data fiind de serviciu Mihai Stanciu fratele fostei sefe a DRV Constanta. Bulibaseala totala.

Daca tot l-am bagat, barem sa-l bagam de tot!

Ca sa-l bage la apa de tot, lui Naziru i se mai imputa si faptul ca, pe 9 ianuarie 1998, au fost sustrase de la vamuire alte doua containere cu cafea verde evidentiate la pozitiile 2275 si 2276 pe 12 februarie 1998 (n.r. – un an mai tarziu!) in Registrul de evidenta a mijloacelor de transport. Pe scurt, i se imputa lui Naziru ca aceleasi containere, cu aceleasi declaratii vamale, au parasit postul cu o luna inainte, dar fara sa se specifice pe la ce punct vamal, Poarta 5 sau Poarta 6, aspect important pentru ca inculpatul nostru a fost de serviciu intr-un singur loc. La dosar exista si in prezent copii ale DVI si copii dupa Registrul de evidenta a mijloacelor de transport din care rezulta ca Naziru a permis iesirea numai pe la Poarta 5 a containerelor mentionate. Ciudat.

Prestatorii de „servicii” penale

In concluzie, Nicolae Naziru a fost condamnat pe nedrept in baza unui rechizitoriu partinitor si aberant. Elementele esentiale si imprejurarile concrete care puteau conduce la retinerea infractiunii de neglijenta in serviciu au fost omise de politistul si procurorul care au condus ancheta. De altfel, ambii au fost cercetati de superiorii lor ierarhici pentru aceasta afacere si au fost schimbati din functii. Capitanul Grigore Pesterau (n.r. – fost subofiter si sofer al colonelului ajuns intre timp general, Mihai Bogdan) a fost mutat de la Serviciul pentru combaterea criminalitatii economico-financiare la Serviciul de Paza si Ordine Publica, iar Nicoleta Bulgaru a ajuns simplu procuror de sedinta. Din ancheta si rechizitoriu nu reiese la care fisa a postului se face referire pentru concretizarea atributiunilor de serviciu nesocotite de condamnat. In alta ordine de idei, capitanul Pesterau, care ne-a declarat ca a fost un simplu… „prestator de servicii”, cunostea faptul ca la data de 9 februarie 1998 a fost de serviciu Mihai Stanciu, si nu Nicolae Naziru. Mai mult, acesta a recunoscut si in scris ca el a fost de serviciu la acea data la Poarta 6. Cu toate acestea, Pesterau si cu Bulgaru l-au incadrat pe fratele fostei sefe a SRV Constanta ca martor! Iar pentru ca ancheta sa para cat de cat argumentata s-a invocat si Ordinul 4437/27.03.1998 pentru imbunatatirea activitatii de supraveghere vamala la portile de acces ale portului, care prevede inscrierea in coltul din dreapta sus, pe originalul declaratiei vamale a mentiunii „iesit” ori „intrat” sub semnatura si stampila, care exclude folosirea documentelor de mai multe ori. Ceea ce nu se mentioneaza este faptul ca acest ordin a fost emis la doua luni dupa producerea faptelor, deci nu poate fi vorba de neglijenta. Am incercat sa purtam, pe rand, un dialog si cu cei doi anchetatori. Capitanul Pesterau, ironic si plin de sine, ne-a flituit pe un ton arogant, aruncand pisica in gradina ofiterului care a semnat referatul de terminare a urmaririi penale, pe care de fapt el l-a „construit” cu migala. In ceea ce o priveste pe procuroarea Nicoleta Bulgaru, aceasta se ascunde in spatele unui ordin al Ministerului Justitiei care prevede ca procurorii nu sunt abilitati sa dea personal declaratii presei. Jenant. Suntem curiosi cum va evolua procesul in continuare, intrucat inculpatul Nicolae Naziru a facut deja apel.

Crima organizata din Politie (II)

La Constanta exista o politie paralela, ca in Chicago deceniului trei, ca in Basarabia si Rusia zilelor noastre. In ziarul de ieri, va aratam cam care este structura organizatiei criminale „interne”, precum si cateva dintre modalitatile de strangere a fondurilor. Va numeam si doi protectori notorii: Dragos Constantinescu si Dorin Marian. Acum, la Constanta este o echipa a Grupului de Control al ministrului Dudu Ionescu. Ofiterii ancheteaza relatiile dintre generalul Bogdan, consilierul Sarbu si capitanul Pesterau (suspendati din functii de ministru) si lumea interlopa.

Crima organizata din Politie

Va vom prezenta, in randurile ce urmeaza, o insiruire de fapte grave, savarsite de personaje reale, pe teritoriul Romaniei. Continutul intamplarilor pe care vi le relatam face, in prezent, obiectul unei anchete a Parchetului Militar. Nu o vom lua inaintea procurorilor, deci nu noi vom face rechizitoriul persoanelor implicate. Semnalam, insa, un mod de operare cu totul special, pe care-l definim drept „mafiot”, posibil doar prin faptul ca membrii gruparii criminale ocupa pozitii-cheie in institutii ale autoritatii de stat, in special in Politie. Mai semnalam faptul ca, in urma actiunilor gruparii criminale pe care o vom prezenta, statul roman a fost pagubit de milioane de dolari, in mod continuu, pe parcursul a mai multi ani.

FNI investors – the Romanian State 1:0

Bucharest – Jubilating leadership of the recently set up National Association of FNI Investors (President Ovidiu Mazilescu, and VPs Dana Coman and Stefan Marian) told reporters at a press conference that took place in Bucharest yesterday that the verdict given the other day by a Bucharest court in their case against the Savings Bank (CEC) opens the way for investors to recover their money.

Although Deputy Finance Minister Sebastian Vladescu said that the state budget would provide the money according to the final court decision, that is highly unlikely to actually happen. By and large the amount due equals some 1% of the Gross Domestic Product (GDP), an additional deficit that Romania simply cannot afford given the tensed relations with the International Monetary Fund. Along with the disastruous drought that will probably cost Romania some 1.3-1.5% of the GDP, the new expense would ruin all government’s targets for this year (budget deficit, inflation, economic growth).

RECENZIE. Plagiat şi publicaţie duală în cartea „Microchirurgie reconstructivă”, autor Doina Dumitrescu Ionescu

Cartea D-nei dr. Doina Ionescu Dumitrescu este o compozitie care cumuleaza doua abateri de la etica publicarii: plagiatul si publicatia duala.

Publicatia duala se refera la republicarea aproape integrala, cu rearanjarea unor capitole, a cartilor publicate de catre Domnia Sa in 1989 – Microchirurgia nervilor periferici, Ed. Medicala ISBN: 973-39-0066-4, si a cartii Microchirurgia Reconstructiva in Romania, publicata in Ed. Vinea in anul 1995 – ISBN: 973-39-96776-0-6.

Plagiatul se refera la introducerea in textul lucrarii aparut sub numele Doina Ionescu Dumitrescu, intre capitole retiparite din sursele mentionate la publicatia duala, a traducerii unor capitole intregi din alte carti. Cea mai mare parte a textelor insusite apartin cartii „Microvascular Tissue Transfer. Fundamental Techniques and Clinical Applications”, autor Kiyonori Harii, publicata in Ed. IGAKU-SHOIN Tokio-New York sub ISBN: 0-89640-083-2, in anul 1983. Dintr-un total de 220 de pagini, sunt insusite 185 cuprinzand text si schite anatomice cu exceptia cazurilor clinice.