Articole publicate de florin

„«Doi ş’un sfert» trebuie doar curăţat, nu desfiinţat”

„Doi ş’un sfert” este o instituţie cu mare miză politică, după cum au dovedit- o şi ultimele evenimente, dar şi bătălia dusă, de la începutul anului până acum, pentru controlarea acestei structuri informative. În lupta pentru controlul DGIPI au căzut doi miniştri de interne.

Primul a fost Gabriel Oprea, cel care l-a promovat pe Cornel Şerban în poziţia de numărul 2 în DGIPI. Totodată, Oprea l-a readus pe Virgil Ardelean „Vulpea” la conducerea DGIPI. Această numire a provocat nemul ţumirea grupării Hrebenciuc- Vanghelie, care încerca să-şi numească propriul om, mai precis pe Ionel Georgescu.

După decapitarea lui Oprea, următorul ministru, Liviu Dragnea, a încercat să-l numească pe Georgescu. Refuzat de Emil Boc, Dragnea a demisionat pentru a evita decapitarea pe care gruparea Hrebenciuc-Vanghelie i-o pregătea deja. Noul ministru, Dan Nica, a evitat numirea lui Ionel Georgescu, promovându-l pe Cornel Şerban de la adjunct la director plin al DGIPI. La câteva zile şi acesta şi-a pierdut postul, DNA dezvăluind implicarea în dosarul Popoviciu.

Operatiile imobiliare ale „Doctorului Moarte“

Comisarul Adrian Murea, chirurg la Spitalul Ministerului de Interne, este anchetat de DNA pentru afaceri imobiliare ilegale, derulate sub semnatura pacientilor decedati. Un chirurg de la Spitalul „Prof. Dr. Dimitrie Gerota“ al Ministerului Internelor a fost pus sub invinuire de procurorii anticoruptie pentru o intreaga serie de escrocherii imobiliare cu un prejudiciu estimat pana acum la peste un milion de euro. „Povestea“ desprinsa din dosarul aflat pe masa procurorilor este demna de un documentar de genul celor difuzate de Discovery Channel. Potrivit anchetatorilor, comisarul Adrian Murea ar fi pus mana ilegal pe mai multe locuinte situate in zone de lux ale Capitalei, folosindu-se, in unele cazuri, de identitatea unor pacienti care au incetat din viata la scurt timp dupa externare. De altfel, numarul pacientilor „pierduti“ de chirurgul Murea i-a adus acestuia porecla de „Doctorul Moarte“ printre colegii sai de la Interne.

Magistraţi cu „tinichea” de coadă

Nicoleta Bulgaru este cea care a anchetat şi dosarul „Ness-Cafe”, iarăşi o poveste care a făcut „deliciul” presei la vremea respectivă, în care a fost vehiculat, la un moment dat, şi numele fiului preşedintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu.

În acest dosar, au fost arestate, vreme de mai multe luni, patru inculpaţi. Ulterior, s-a dovedit că tocmai ei nu au avut vreo treabă cu „marea” contrabandă cu cafea, despre care Nicoleta Bulgaru vorbea în rechizitoriu. Chiar cei patru au fost printre primii care au fost achitaţi de magistraţi, la toate instanţele posibile.

Ei bine, după 4 – 5 ani de procese, de plimbări lunare pe la instanţele de judecată, foştii inculpaţi urmează să dea în judecată Statul Român tocmai pentru a cere daune materiale şi morale.

Cuza Prodan, fostul şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa, a cerut daune de sute de milioane de lei

Cuza Prodan, fostul şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa, este una dintre persoanele anchetate de Nicoleta Bulgaru, cândva procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, şi puse sub acuzare. În sarcina lui, procurorul a reţinut că, în perioada 1997 – martie 1998, în calitatea pe care o avea, cu intenţie, prin încălcarea atribuţiilor, a aprobat restituirea garanţiilor solicitate de SC Mar Trading SRL pentru importul a trei containere cu ţigări marca Kent.

La data de 21 aprilie 1999, s-a dispus arestarea preventivă a lui Prodan, măsură menţinută până pe 25 iunie1999. Practic, la un moment dat, pe numele bărbatului au existat două mandate de arestare diferite care s-au suprapus. Prin sentinţa Tribunalului Constanţa, Cuza Prodan a fost achitat.

Fostul şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa, Cuza Prodan, a formulat acţiunea prin avocatul său Apostol Armeanu. El a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi a solicitat 200.000 RON despăgubiri materiale şi un milion de euro daune morale pentru arestarea nelegală.

Piraterie la SRI si Interne

Chestorul Virgil Ardelean si-a dat acordul pentru ca spitalul MAI sa foloseasca un produs IT realizat dupa un soft furat * Programul a ajuns si la Spitalul „Agrippa Ionescu”, apartinand SRI

Spitalele de urgenta „prof. dr. Dimitrie Gerota”, apartinand Ministerului de Interne, si „Prof. dr. Agrippa Ionescu”, apartinand Serviciului Roman de Informatii, au primit gratis de la SC Romanian Soft Company (RSC) programul Hipocrate realizat dupa un soft furat de la SC Omnis Group. Alte 20 de unitati spitalicesti din teritoriu, Primaria Sectorului 3 si cateva firme au cumparat aplicatiile ARES.NET, CARE.NET si AMBULANTA realizate pe baza aceluiasi furt de inteligenta. In ciuda protectiei asigurate piratilor de reprezentanti ai Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), Politiei, Parchetului si al unui expert ales pe spranceana, dupa mai bine de trei ani, Tribunalul Bucuresti (TB) a dispus redeschiderea urmaririi penale impotriva faptuitorilor. Judecatorii au desfiintat ordonantele date de procurorul Nicoleta Bulgaru, de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, prin care vinovatii erau scosi basma curata, iar fapta fusese declarata inexistenta.

Piraterie software la spitalul Doctorului Moarte

Chirurgul Adrian Murea (foto), de la spitalul „Gerota” al MAI, i-a furat o casa omului de afaceri Dragos Riscanu, pe baza de documente false, folosind indentitatea unui pacient muribund.

Ulterior, a recurs la masinatiuni inimaginabile pentru o minte normala, ca sa instraineze imobilulul, cu ajutorul unor apropiati interpusi. Exact in acelasi timp, SC ROMANIAN SOFT COMPANY SRL a angajat doi salariati ai SC OMNIS GROUP SRL, firma patronata de Riscanu. Cateva zile mai tarziu, RSC SRL a scos pe piata niste produse software, la care mai multi angajati ai OMNIS GROUP lucrau de ceva vreme. Concluzia fireasca a lui Riscanu a fost aceea ca salariatii racolati au plecat cu softul in buzunar si l-au oferit noilor patroni. Culmea coincidentei, cateva programe derivate din softul furat au fost vandute sau donate mai multor institutii, printre care se numara Fundatia medicala „Prof. dr. Dimitrie Gerota”, Spitalul de Urgenta, „Prof. dr. Dimitrie Gerota”, unde inca mai opereaza comisarul sef Adrian Murea, alias Doctor Moarte, si Spitalul „Prof. dr. Agrippa Ionescu”, toate trei din cadrul Internelor.

Inca un fals al Doctorului Moarte

Comisarul sef Adrian Murea, medic chirurg la spitalul „Gerota” al MAI, a escrocat un om de afaceri furandu-i acestuia o casa

Medicul Adrian Murea, de la Spitalul de Urgenta al MAI „Prof. dr. Dimitrie Gerota”, s-a folosit de identitatea a doi bolnavi de cancer in escrocherii imobiliare. Ambii pacienti au decedat la doua saptamani dupa incheierea tranzactiilor frauduloase.

De asemenea, si-a maltratat propriul copil si pe mama acestuia, dupa care i-a furat Mercedesul socrului sau. Acest doctor Menghelle al Internelor detine ilegal un apartament de la RA APPS, desi a mostenit de la tatal sau, Victor Murea

Decorati cu vile

Dupa schimbarea puterii, in 2004, cei zece fosti demnitari nu au fost deranjati cu vreo verificare. Desi unii dintre ei nu mai ocupau functia de demnitate publica avuta in momentul primirii respectivelor
locuinte, le-au fost reinnoite conventiile de cazare fara ezitare.

In aceasta categorie intra trei fosti ministri: Dan Nica, Alexandru Athanasiu si Adriana Ticau. Primul, fost ministru al Comunicatiilor, actualmente deputat PSD de Galati, este si cel mai avantajat dintre toti. Conventia de cazare i-a fost intocmita pe 27 decembrie 2004, cu doar o zi inaintea validarii Cabinetului Tariceanu, iar ca data a expirarii, RA-APPS a decis cu generozitate maxima… „pana la solutionarea situatiei locative”. S-or fi gandit, probabil, ca este greu sa-si cumpere omul locuinta in Bucuresti, desi incaseaza din 1996 incoace leafa de parlamentar.

O „chinezarie” de milioane: a cincea licenta de telefonie mobila

Statul roman se pregateste sa atribuie direct, unui fond de investitii european in spatele caruia stau investitori chinezi licenta de operare in banda 410-430 Mhz

Un fond de investitii european, care controleaza un operator de telefonie mobila din Cehia, a intrat in afaceri cu statul roman. TACTICAL NETWORK a batut palma cu Posta Romana, infiintand societatea POSTELECOM NETWORK, in care compania de stat are un pachet de 49% din capitalul social de 1.000 lei. POSTELECOM NETWORK este un vehicul de investitii care urmeaza sa primeasca de la Posta Romana licenta de operare in banda 410-430 Mhz. In acest moment, reprezentantii Ministerului Comunicatiilor vor sa atribuie direct Postei Romane licenta de operare in banda 410-430 MHz, urmand ca, mai apoi, Posta sa o transfere companiei in care este actionar.