Ioan Talpeş

O serată cu cântec, la propriu şi la figurat, a avut loc în salonul de recepţii al medicului Romeo Dumitrescu din Reşiţa, aseară, când, la invitaţia gazdei, fostul şef al Serviciilor de Informaţii Externe (SIE), generalul Ioan Talpeş, a conferenţiat despre problemele arzătoare ale zilei. Ale zilei de azi şi, mai ales, ale zilei de ieri.

Tema propusă pentru conferinţă şi pentru discuţiile libere de către medicul şi violonistul Romeo Dumitrescu a fost „România, azi”. Cu toate acestea, generalul Ioan Talpeş a abordat multe teme privind „România de ieri”, România de imediat după revoluţia din 1989. Printre altele, generalul Talpeş a afirmat că, este lucru ştiut, Uniunea Sovietică a lui Gorbaciov a fost principalul factor care a determinat schimbarea regimului din România lui Ceauşescu. Nu americanii, nu Europa occidentală, ci Gorbaciov şi conducerea sovietică şi-au dorit schimbarea impunând-o şi în blocul celorlalte ţări socialiste, membre ale Tratatului de la Varşovia. „România era captivă a regimului Ceauşescu, care nu a înţeles că era sfârşitul unei epoci şi atunci a fost înlăturat cu forţa. Ceea ce s-a petrecut în România nu a fost decât o acomodare la realităţile internaţionale. Au fost declarate oraşe erou (n.n. – oraşe martir), au fost declaraţi eroi oameni care au stat de o parte şi de alta a baricadei, dar noi trebuie să înţelegem şi să acceptăm că, de fapt, ne-am împuşcat între noi! E o ruşine ceea ce se întâmplă cu acele plăci comemorative în care sunt trecuţi eroi care s-au împuşcat între ei”, a spus Talpeş, care a mai afirmat că nu ştim să avem simţul măsurii. „Au fost declarate oraşe erou, oraşe care au pierdut sute de mii şi milioane de oameni în cel de-al doilea război mondial. Şi, atunci, ce e cu oraşele acestea erou din România, în care oamenii s-au împuşcat între ei pentru că nu înţelegeau ce se întâmplă!”, a spus Talpeş. Generalul din serviciile secrete a mai spus că în 1989, într-adevăr, în România au intervenit agenţi ai serviciilor secrete din Uniunea Sovietică şi din Ungaria, care aveau misiunea să elibereze România de Ceauşescu! Desigur, Ungaria avea şi un interes imediat pentru că voia Ardealul. A fost meritul lui Ion Iliescu că România nu s-a dezintegrat”, a mai precizat Talpeş. În 1990, România nu a contat deloc în planurile de reconfigurare a noii ordini mondiale. Polonia şi Ungaria au contat mult, deoarece aveau o diasporă foarte puternică în America, dar America nu era interesată de România. „Abia după anul 2000, după atentatul din 11 septembrie 2001, România a început să devină interesantă pentru America”, a spus Talpeş.

În ceea ce priveşte politicienii de astăzi, Ioan Talpeş a fost extrem de virulent. „Dacă vreun politician de astăzi, din România, vă spune că are un program pentru ţară, să-l scuipaţi între ochi! Nu au niciun program! Pentru că, oricum, programele pentru România se fac de la Bruxelles”, a afirmat generalul Ioan Talpeş.

Ioan Talpeş a mai spus că nu are rost să blamăm România de astăzi, pentru că, până la urmă, este România pe care ne-am dorit-o, noi am construit-o. Am preluat ca pe un automatism sloganul revoluţiei franceze: Libertate, egalitate, democraţie! (n.n. – sloganul era: Libertate, egalitate, fraternitate!, dar aceasta contează mai puţin). Ne-am dorit libertate şi egalitate, dar aceasta este o contradicţie în termeni. Unde este libertate, nu poate fi egalitate, pentru că în libertate oamenii fac ce ştiu mai bine şi ei, oamenii, nu sunt lăsaţi egali de Dumnezeu”, a fost de părere generalul.

Ioan Talpeş a mai vorbit şi despre nevoia ca românii să nu se urască între ei pentru faptul că au păreri diferite.

Discuţiile s-au prelungit până aproape de miezul nopţii, în acord şi în contradictoriu. Discuţiile au fost atât de tensionate, încât, la un moment dat, generalul Ion Ion nu a mai suportat (cu nervii) şi a părăsit salonul aruncând printre dinţi următoarele cuvinte: „Îmi pare rău, dar eu nu pot participa la astfel de discuţii!”.

Dezbaterile, pe care unii le-au considerat instructive, au fost întrerupte de scurte reprize muzicale susţinute de Romeo Dumitrescu, la vioară, Eduard Ailenei, la contrabas, şi Marius Dobre Iana cu Cristian Roşoagă, la orgă electronică.

La final, generalul Ioan Talpeş a acordat autografe pe volumele sale „În umbra marelui HIDALGO”, editura „Vivaldi”, 2009, şi „Al patrulea BREVIAR LAIC”, Editura Militară, 2013.