Legea lui Omu

In afacerea “Busteni” s-a vorbit permanent de doua proiecte. Unul, al omului de afaceri Octavian Ionescu, intitulat generic “Valea Cerbului”, si cel de-al doilea, “Calinderu”, sustinut de guvern. Cele doua proiecte vorbesc de doua zone geografice apropiate, dar clar distincte.

In afacerea “Busteni” s-a vorbit permanent de doua proiecte. Unul, al omului de afaceri Octavian Ionescu, intitulat generic “Valea Cerbului”, si cel de-al doilea, “Calinderu”, sustinut de guvern. Cele doua proiecte vorbesc de doua zone geografice apropiate, dar clar distincte. In timp ce oamenii puterii sustin ca Uniunea Europeana a agreat in final, doar proiectul “Calinderu”, Evenimentul zilei va prezinta, in exclusivitate, documente care demonstreaza contrariul. Singurul proiect aprobat prin lege este, de fapt, “Valea Cerbului”. Adica exact afacerea sustinuta de Octavian Ionescu. Cum vor justifica autoritatile alocarea a milioane de euro catre un alt proiect decit cel aprobat prin lege ramine un mister. Toate avizele speciale, aprobarile si derogarile pe care le invoca presedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, ex-secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu, seful Corpului de Control al Guvernului, Victor Ponta si, chiar, reprezentantul UE in Romania, Jonathan Scheele, nu fac doi bani cit timp legea prevede finantarea proiectului lui Octavian Ionescu.

Seful Corpului de Control al Guvernului, Victor Ponta, a dat publiciatii un raport in care sustine ca acuzatiile de deturnare a unei finantari PHARE in valoare de 5 milioane de euro in cazul proiectului de turism “Omu – Busteni”, lansate de omul de afaceri Octavian Ionescu, sint nefondate. Ponta sustine ca finantarea PHARE la proiectul “Omu” pe amplasamentul initial, propus de Ionescu (Busteni – Valea Cerbului – Gura Diham – Poiana Izvoarelor), ar fi fost imposibila deoarece venea in contradictie cu exigentele Comunitatii Europene referitoare la programul PHARE 2000.

Din acest motiv, pentru a nu se pierde finantarea asigurata prin acest program, s-a propus schimbarea locatiei din zona Busteni – Valea Cerbului in zona Busteni – Valea Alba – Calinderu, mutare agreata de catre Delegatia UE la Bucuresti. Analizind raportul Ponta, am descoperit importante omisiuni, care denatureaza concluziile si ascund adevarul. Din acest raport lipsesc documentele prin care proiectul “Omu” in varianta Ionescu (zona Valea Cerbului) a fost inclus in memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana, ratificat ulterior prin ordonanta de guvern si aprobat prin lege de parlament. Acest memorandum, devenit litera de lege, nu contine nici un cuvint despre alt proiect sau o eventuala schimbare de locatie la Busteni – Valea Alba – Calinderu. Asadar, desi prin lege s-a stabilit ca finantarea PHARE este pentru Valea Cerbului, proiectul a demarat la Valea Alba-Calinderu, locatie in care s-au consumat deja 1,9 milioane de euro din fondurile PHARE. Practic, Victor Ponta a ascuns existenta unui text de lege extrem de important, care arata ca acuzatiile lui Octavian Ionescu nu sint deloc lipsite de suport. Si asta fiindca cinci mii de avize nu fac cit o ceapa degerata cind e vorba de incalcarea unei legi. Cine este de vina sau ce s-a urmarit prin aceste omisiuni nu este sarcina noastra sa aflam. Precizam ca modificarile la memorandumul de finantare incheiat intre guvern si UE se puteau realiza numai in forma in care el a fost semnat, ratificat prin ordonanta si aprobat prin lege si puteau avea ca obiect doar prelungirea perioadei de contractare sau de efectuare a platilor. Acest gen de schimbari se face doar prin addendum la memorandum, nici una dintre parti neavind competente sa-l modifice. Evenimentul zilei va prezinta, ca in oglinda, memorandumul si textul de lege – care nu au fost si nu pot fi modificate – si explicatiile Corpului de Control al Guvernului.

Concluziile le trag cititorii, desi informatiile pe care le publicam astazi nu sint deloc lipsite de importanta pentru Parchetul General, PNA, OLAF (organismul european care investigheaza modul cum sint cheltuite fondurile comunitare) sau Uniunea Europeana. Autodenuntul omului de afaceri Octavian Ionescu – la Parchetul National Anticoruptie si in presa – legat de derularea proiectului de turism “Omu” a declansat un adevarat cutremur. Ionescu reclama deturnarea unor fonduri PHARE in valoare de cinci milioane dolari, o cerere de comision in valoare de doua milioane de dolari, venita de la Virgil Teodorescu, consilierul ministrului Serban Mihailescu, precum si faptul ca i-ar fi dat lui Teodorescu, in transe, suma de 95.000 dolari. Virgil Teodorescu a fost demis, iar Serban Mihailescu a demisionat, fara ca impotriva celor doi sa fi fost formulate acuzatii oficiale. Corpul de Control al Guvernului a declansat verificarile referitoare la fondurile PHARE, iar PNA s-a angajat sa lamureasca acuzele de coruptie.

Deturnarea de fonduri a fost rapid limpezita de Victor Ponta, seful Corpului de Control al Guvernului, care a concluzionat ca nu s-a clintit nici un leu din fondurile PHARE. Acuzele de deturnare de fonduri PHARE au trecut intr-un con de umbra, palind in fata celor de coruptie formulate de Ionescu la adresa unor inalti functionari din executiv si din administratia locala.

Niste bazaconii.

Serban Mihailescu, ex-ministrul coordonator al Secretariatului General al Guvernului, despre acuzatiile lui Octavian Ionescu

Am primit avizul pentru schimbarea destinatiei. In septembrie 2001, a fost semnat un memorandum cu Uniunea Europeana, unde scrie foarte clar ca se pot finanta din fonduri Phare numai investitii publice. Am cerut schimbarea amplasamentului (n.r. – de la Valea Cerbului la Calinderu) pentru a fi investitie publica. Delegatia UE a stat la mine in birou trei zile. Baiatul asta (n.r. – Octavian Ionescu) va intra in conflict cu siguranta statului pentru ca afirmatiile astea grave – ca se deturneaza fonduri primite de la UE – aduc atingere sigurantei nationale. Nu se poate sa ajunga niste derbedei sa compromita statul roman. Am sa rog statul sa intervina, o sa fac ceva scris in sensul asta.

Mircea Cosma, presedintele Consiliului Judetean Prahova

Omisiuni in raportul Ponta

4 decembrie 2001 – La Bucuresti se semneaza Memorandumul de Finantare intre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana referitor la Facilitatea suplimentara pentru investitii 2001 (partea a doua) – RO 0101. Acordul este semnat, in numele celor doua parti, de Hildegard Carola Puwak si Jonathan Scheele. Anexele, trei la numar, fac parte integranta din memorandum. Una dintre anexe contine lista de proiecte. Pentru Regiunea de Dezvoltare Sud – Muntenia sint mentionate opt proiecte, doua dintre ele vizind zona muntilor Bucegi. La pozitia 5 figureaza aprobat proiectul Amenajarea unui complex turistic pe ruta Valea Cerbului – Muntii Bucegi si reabilitarea zonei turistice. Beneficiarul direct este Autoritatea Locala. Costul total al proiectului este de 11,1 milioane de euro, din care 5 milioane de euro contributie PHARE. Proiectul presupune, potrivit textului de lege, transport prin cablu, drumuri de acces, pereti protectori, facilitati de schi si pirtie de schi. Un al doilea proiect aprobat, in valoare de 5,5 milioane euro, din care 4,5 milioane euro finantare PHARE, este destinat modernizarii drumurilor din Bucegi. Mai exact, se vor reabilita 23 de kilometri de drumuri existente si se vor construi 14 kilometri de drumuri noi.

25 iulie 2002 – Guvernul ratifica Memorandumul din decembrie 2001 prin Ordonanta de urgenta cu numarul 48, semnata de premierul Adrian Nastase. Documentul este contrasemnat de ministrii Hildegard Carola Puwak (Integrare Europeana), Gheorghe Romeo Leonard Cazan (Dezvoltare si Prognoza) si secretarii de stat Cristian Diaconescu (Afaceri Externe) si Gheorghe Gherghina (Finante Publice).

21 august 2002 – Ordonanta de Guvern 48 este publicata in Monitorul Oficial. 16 octombrie 2002 – Ordonanta 48 este aprobata in parlament, prin Legea 560, care a fost ulterior promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicata in Monitorul Oficial.

Ignoranta, dezinformare sau rea-credinta?

Raportul Ponta trece sub tacere documentele citate mai sus – Memorandumul semnat in decembrie 2001, ratificat prin Ordonanta 48/25.06.2002 si aprobat de parlament prin Legea 560 din 16 octombrie 2002. Raportul face referire, in schimb, la un set de acte anterior, din 2001: Memorandumul de finantare intre guvern si Comisia Europeana referitor la Programul national PHARE 2000 (R0 0004- RO 0007), semnat pe 6 noiembrie 2000, ratificat prin Ordonanta nr. 51/2001, aprobata prin Legea 617/2001.

Numai ca acest memorandum contine doar cadrul general – genul de proiecte care urmau sa fie sustinute cu finantare gratuita PHARE si criteriile de eligibilitate – fara a enumera nici un proiect. Raportul Ponta omite si termenele batute in cuie de UE pentru depunerea proiectelor: 3 septembrie 2001 (proiecte preliminare), 17 septembrie 2001 (proiectele tehnice), 15 octombrie 2001 (licitatie pentru lucrari).

Raportul Corpului de Control al Guvernului nu uita sa enumere, in schimb, motivele pentru care proiectul Busteni – Valea Cerbului nu ar fi putut primi finantare PHARE (faptul ca proiectul ar fi sustinut, indirect, sectorul privat, ca terenul n-ar fi fost integral in proprietatea Consiliului Local Busteni, ca s-ar actiona distructiv asupra mediului, iar comunitatea locala nu poate garanta cofinantarea).

Argumentele lui Ponta

Raportul Ponta mentioneaza si demersurile care s-au facut pentru schimbarea locatiei si aprobarea acesteia:

1. Adresa prin care, pe 31 august 2001, Ministerul Dezvoltarii anunta autoritatile din Prahova ca e de acord cu noul amplasament al proiectului (Valea Alba – Calinderu).

2. Consiliul Local Busteni aproba, pe 12 septembrie 2001, schimbarea localizarii proiectului de infrastructura drum acces Busteni – Gura Diham – Poiana Izvoarelor cu noua localizare Busteni – Valea Alba – Calinderu.

3. Octombrie 2001 – Raport de Evaluare semnat de John Kelleher (Hill Halcrow Consortium, consultant tehnic al Programului PHARE 2000): “Sint de parere ca schimbarea amplasamentului proiectului nu este in masura sa afecteze continutul studiului de fezabilitate aprobat”.

4. Pe 3 decembrie 2001, proiectul Busteni, in noul amplasament, a fost analizat de doi auditori de la Curtea Europeana a Auditorilor, Ossi Louko si Tiur Upton, care, potrivit lui Ponta, “nu au emis opinii sau documente contrare aprobarii proiectului”. Precizam ca toate argumentele invocate de Victor Ponta sint datate inainte de semnarea memorandumului intre guvern si UE (4 decembrie 2001), document prin care s-a aprobat proiectul Busteni – Valea Cerbului, deci varianta Ionescu.

Avizul lui Scheele

Ultimul argument citat de raportul Ponta este aprobarea raportului de evaluare a proiectului pe noul amplasament (Valea Alba – Calinderu) dat de seful Delegatiei Comunitatii Europene in Romania, Jonathan Scheele, pe 26 iulie 2002.

Mai exact, a doua zi dupa ratificarea memorandumului semnat tot de domnia sa, in decembrie 2001, prin care se statuta executarea proiectului Busteni in locatia Valea Cerbului (varianta Ionescu).

Potrivit acordului-cadru dintre Romania si UE, semnat in 1991, si celor doua memorandumuri semnate in 2000 si 2001, nici una dintre parti nu avea astfel de competente.